Confruntarea – Ești pregătit?

Cu ceva timp în urmă, ani probabil, am avut o discuție cu o persoană căreia mulți i-au reproșat că este dură și că „taie în carne vie”. Am încercat să îi explic faptul că e foarte important să se pregătească și ea și cel căruia vrea să îi spună ceva, pentru a fi eficientă confruntarea, dar această persoană mi-a spus dezarmant: „eu prefer să spun atunci când mă doare cel mai tare, pentru ca și acea persoană să simtă durerea tot așa de ascuțită sau mai tare, doar așa va fi eficient.” Ei bine, o astfel de abordare de regulă o au oamenii cu o personalitate isterică, dar nu prea reușesc o confruntare eficientă, ci mai degrabă o răzbunare usturătoare.

Pentru a confrunta, este necesar să ne pregătim. Fără pregătire putem sau avem voie să confruntăm în puține cazuri. Mi-a fost dat să merg cu trenul acum câțiva ani și să întâlnesc o tânără care avea gândul de suicid și ere fugită de acasă pentru asta. Acolo nu a fost timp decât de o rugăciune în minte și trebuia acționat, dar astfel de situații, slavă Domnului, sunt puține. În cele mai multe, avem timp de pregătire. Cu cât acordăm mai mult timp pregătirii, dar nu prea mult, cu atât dovedim că intenția noastră este de a restabili persoana, nu de a aplica legea. Dovedim prin asta că iubim acea ființă și nu pe noi.  

Vă scriu în continuare câteva puncte din lista mea de pregătire pentru confruntare. În principal e creată după o listă întocmită de June Hunt și adaptată. Poate vă vor fi un punct bun de plecare, pe care ulterior să îl adaptați. Iată ce verific neapărat:

Este inima în regulă? Aici verific câteva aspecte. Primul din ele este că privesc situația din optica celui care a greșit să văd cum arată din acel punct de vedere apoi mă verific dacă sunt suficient de smerit în acest proces care urmează. Foarte ușor se poate strecura sentimentul de superioritate mai ales dacă eu nu am greșit niciodată în acel fel. Tot la cest punct verific dacă îl iubesc și îl respect pe acel om, pentru că altfel, limbajul meu va fi inadecvat.

Îmi pot înfrâna limba? Uneori e posibil să nu îmi dau seama de rana ce o am decât când vedem ispita de a răni acel om prin cuvintele noastre. Persoana de care spuneam la început era determinată să provoace rană pe principiul „cui pe cui se scoate” sau, biblic „ochi pentru ochi”. Eu simulez uneori discuția, măcar în câteva fraze pentru a vedea dacă apare: sarcasm, bombăneală, dacă mă plâng, dacă vorbesc de rău pe careva. Dacă apar astfel de elemente nu sunt pregătit de confruntare. „Omul bun, scoate lucruri bune din visteria bună a inimii lui”

Am iertat pe cel ce mi-a greșit? Dacă nu am iertat, nu cred că trebuie să confrunt. Nu e vorba de a ne simți bine, ci de a fi luat decizia de a dezlega pe celălalt. Dacă în inima și mintea mea, nu am acordat iertare ci o condiționez de ceea ce va ieși la acea confruntare, nu sunt gata să confrunt. Voi fi dur și de fapt voi căuta să obțin o dreptate a mea, un avantaj al meu și nu adevărul. Nu voi avea respect și dragoste, aceste fiind condiționate de comportamentul celuilalt.

M-am rugat pentru acel om? Nu, nu vorbesc de rugăciune „hai Doamne ajută” pe care o fac și hoții când se duc la furat. E vorba de o sinceră aducere înaintea lui Dumnezeu a acelui caz, a acelei persoane, de rugare lui Dumnezeu să pregătească inima mea și a sa, de rugare lui Dumnezeu să pregătească și locul și timpul și metoda cea mai potrivită și mai ales de încredințare în mâna Sa a tot ceea ce se va întâmpla.

Care este scopul confruntării? De ce confrunt? Pentru dreptatea personală? Pentru răzbunare? Pentru a mă simți eu bine că am descoperit un păcat? Sau scopul este să stabilesc adevărul pentru a restabili relațiile frânte și a glorifica pe Dumnezeu? Asta va determina dacă voi confrunta în conformitate cu greșeala produsă sau voi exagera, dramatiza și răni mai tare decât trebuie. Un chirurg nu taie de la apendice până la plămâni dacă are de scos doar apendicele.

Voi duce la bun sfârșit confruntarea? Nu sunt tentat să am doar o întrevedere în care „să apun ce știu”?  Voi merge până la capăt în încercarea mea de a restabili relația? Sunt dispus să investesc timp, emoții, sentimente pentru a ajuta acel om până la capăt? Sau scopul este „să afle că nu sunt prost”  sau „să îi dea cineva peste nas” sau „să îl usture și pe el cât și pe mine”?

Iată câteva puncte obligatorii de verificare pentru mine. Mai am unele opționale, în funcție de cazuri, dar important este să ne facem neapărat o verificate înainte de a confrunta. În acest fel dovedim că iubim, că procedăm Biblic, că respectăm și dovedim că scopul nu este dreptatea personală sau răzbunarea, ci restaurarea persoanei și restabilirea legăturii, așa să ne ajute Dumnezeu.

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

Leave a Reply