Biserica – locul prezenței divine

În seara aceleiaş zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stat în mijlocul lor, şi le-a zis: „Pace vouă!” Şi după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Ucenicii s-au bucurat, când au văzut pe Domnul. Ioan 20:19

Știu că există mulți oameni care în ultima vreme datorită diferitelor conjuncturi au mai rărăt-o cu frecventarea bisericii și nu îmi propun să îi condamn sau să îi critic, ce scriu nu e pentru ei în mod special ci m-a răscolit pe mine în mod deosebit. Ne supărăm ușor adesea în privința bisericii, o predică mai slabă ne supără, o cântare falsă, un amvon mutat, o soră îmbrăcată necuviincios, o mustrate primită le luăm prea des ca ofense personale, ca pe declarații de război și drept urmare ne retragem în cazemate. Știu multe persoane care stau acasă din asemenea motivații și eu am făcut la fel de multe ori din păcate.

Dacă e vorba să ne motivăm decizia nu va fi o problemă în a găsi motive prin care să arătăm ce bine e de fapt că stăm acasă. Pe internet sunt milioane de predici si putem alege ce ne convine, televiziunile au mesaje crestine duminica, zeci de biserici transmit live slujbele și putem fi prezenți virtual, muzica… oho câte mii de melodii crestine putem asculta, părtășia? fii pe pace avem Facebook și vorbim cu alți creștini mai rămâne de rezolvat cu Cina Domnului dar cu atâtat tehnologie nu ar fi mare lucru să apară și vre-o metodă de împărtășire prin internet și totuși:

În seara aceleiași zile, cea dintâi a săptămânii, ucenicii erau adunați și Domnul Isus a stat în mijlocul lor. Nu mai menționez cazul lui Toma că s-au făcut mii de predici și poate în fiecare an îi reauzim istoria măcar odată. Dar uitați-vă că erau împreună frica i-a adus împreună, nesiguranța i-a adus împreună, elementul comun i-a adus împreună, erau o mică comunitate, erau diferiți de ceilalți, erau speriați poate, confuzi poate, erau uimiți de cele auzite despre înviere, probabil se rugau pentru înțelepciune sau poate doar discutau înflăcărați cele văzute de Maria, Ioan, Petru, poate întrebau despre detalii și analizau. Nu știu ce se petrecea acolo dar erau împreună și Isus a venit acolo și unde e prezent Domnul Isus e bine și mai ales e pace dar e și bucurie.

Prea adesea nu mai conștientizăm de ce venim la Casa Domnului, prea adesea vedem doar în fire, doar oameni cu greseli, doar imprefecțiune și uităm că de fapt oaspetele cel mai important al întâlnirilor noastre, de fapt cred că nu e oaspete ci gazda, e Domnul Isus. Nu ne mai cutremurăm când pășim în biserică, nu ne mai temem, nu mai suntem conștienți de prezența lui Dumnezeu dar asta nu înseamnă că El nu e acolo. Unii ar putea afirma asta la supărare cum am și auzit dar nu e adevărat. Gândiți-vă că Isus locuiește în inima noastră, tronează acolo și Duhul Sfânt e în noi pentru că trupul nostru este templul Duhului Sfânt dacă eu spun că Isus nu e aici când mă aflu în biserica locală înseamnă că nu e nici în  mine. Bine răspundea un frate altuia la această acuzație: Spui că nu e prezent Domnul Isus? Da de ce nu l-ai adus?

Spune scriptura în Geneza că:  Iacov s-a trezit din somn şi a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta şi eu n-am ştiut.” I-a fost frică şi a zis: „Cît de înfricoşat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!” Un om care a  avut o descoperire uimitoare pentru el, înfricoșătoiare și care face un altar pentru că a conștientizat prezența lui Dumnezeu. Eu conștientizez prezența lui Dumnezeu? Știu că merg să mă bucur cu frații în prezenta Sa și să îi aduc laudă și glorie? Dacă nu e așa Doamne ajută-mă să văd dincolo de fire, ajută-mă să te văd pe Tine.

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Leave a Reply