Locul acela întunecos și ciudat

Cu ani în urmă, apăruse fenomenul care avea să dea de furcă mult părinților de adolescenți și tineri pocăiți – discoteca. Unul din tinerii din biserica de la noi era prieten bun cu „hiscoteca” cum spunea apăsat fratele Costică și în discuțiile cu el căuta să mă facă să înțeleg ce e acolo, pe mine care nici televizor nu aveam și descrierea sa era „un loc întunecos în care doar scena e luminată cu albastru și roșu, care te îndeamnă să îți dai drumu la dansat prin muzica dată la maxim, chiar dacă nu știi”.

Ei bine, multă vreme am știut doar această descriere până aveam să fiu în casa unui vecin care luase televizor colos să observ printre altele o știre transmisă de la un astfel de local în care reportera încerca să vorbească tare la microfon ca să se audă totuși din vacarmul de acolo. Ei bine, azi știu cam ce înseamnă discotecă mult mai clar, fără să fi intrat în una vreodată dar atunci știam că e „un loc întunecos cu lumini albastre și roșii și cu fum” și eram determinat să nu merg niciodată acolo  întrucât mi se părea „ciudat”.

Citește mai mult

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Vrednicia omului

Zilele acestea am meditat mult la modul în care noi oamenii ne vedem pe noi şi la modul în care alţii ne văd. Sunt uimit de capacitatea noastră de a vedea, mai mult decât este în viaţa noastră, dar şi de capacitatea celor din jurul nostru,de a vedea fie mai mult, fie ce nu este. Cu multe nimicuri ne frământăm noi mintea. Multe aspecte ar trebui să dispară din modul nostru de gândire.

Dragilor, avem nevoie de realism, ca să putem fi sinceri cu noi. Trebuie să ştim cine suntem, ca să ne putem raporta corect la Dumnezeu şi la alţii. Crezând că sunt cineva aş bara, aş stopa modul în care Dumnezeu vrea să mă folosească în lucrarea sa şi în acelaşi timp aş pune o barieră între mine şi unii oameni. Şi eu şi tu, suntem doar păcătoşi nevrednici. La acest capitol,există doar două categorii de oameni: păcătoşi neiertaţi şi păcătoşi iertaţi. Diferenţa nu o fac eu sau tu, ci Isus Hristos. Biblia ne învaţă, să nu avem despre noi înşine o părere mai înaltă decât se cuvine şi gândul acesta, ar trebui să ne urmărească.

O părere mai înaltă decât se cuvine, aduce după sine sau odată cu ea, pretenţia de a fi cinstiţi, pretenţia de a fi apreciaţi şi în unele cazuri, oamenii solicită asta explicit. Vrednicia mea şi a ta este Isus Hristos şi nu capacităţile sau realizările noastre. Tocmai aici stă şi secretul mândriei. Oamenii care îşi văd vrednicia lor au tentaţia aceasta.

Citește mai mult

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.