Dincolo de frontul bătăliei cu homosexualitatea

Urmăresc cu interes, ca oricare dintre voi acest duel între simpatizanții familiei tradiționale și simpatizanții așa-zisului liberalism și progresism sexual. Urmăresc reacțiile din ambele tabere și analizez ca unul căruia Dumnezeu i-a îngăduit să cunoască mai de aproape fenomenul și zbaterile oamenilor cu astfel de atracții. Din această postură, în ultima vreme mă frământă intens un gând: Ce se întâmplă în spatele liniei de bătaie?

Chiar așa, când toată lumea pare concentrată la bătaia mediatică de pe televiziuni, radiouri, facebook, internet etc. Când suntem preocupați în a da share și like la articolele ce incriminează homosexualitatea sau apărătorii acesteia, când comentăm acid și dur, când urmărim cu sete dubioasă emisiuni în care se detaliază particularitățile acestei bătălii avem conștiența faptului că faza actuală e doar o componentă a războiului? Știm că acest război se va finaliza în victoria unei tabere? Mai mult: știm că susținătorii familiei tradiționale au șanse mai mari să piardă decât ceilalți?

Cred că una din marile greșeli este focusarea aproape exclusivă pe bătălia actuală ca și cum ar fi singura componentă a războiului. Oricare ar fi tabăra câștigătoare, tot nepregătiți ne prinde după bătălie.

Chiar așa, în afară de discursuri pătimașe împotriva homosexualității ce mai facem? Ce facem în biserica noastră cu privirea la asta? Ce facem în familia noastră cu privirea la asta? Dacă se pierde bătălia, cât de pregătiți îmi sunt copiii pentru ce va să vină? Când am vorbit cu ei despre homosexualitate ultima dată? Dar despre sexualitate? Și nu mă refer la vorbiri de genul „te omor cu mâna mea dacă faci asta”.

Când am citit ca tată sau mamă ultima dată o carte despre prevenirea conduitei homosexuale? Când am citit ultima dată un articol echilibrat scris despre ce împinge oamenii spre alegerea acestui stil de viață? Când am fost ultima dată un seminar/conferință despre sexualitatea la copii?

Dincolo de asta, de informarea corectă a noastră și a copiilor noștri mai sunt alte acțiuni care trebuiesc avute în vedere: Cum este relația dintre tine și soțul/soția ta? Vor vrea copii tăi o asemenea relație? Îți iubești soția până la a fi gata de jertfă? Îți respecți soțul așa cum pretinde Biblia? Ar alege copii tăi o căsătorie ca a ta?

Da, am vrea să facă guvernul, parlamentul, comisiile, alții, lucrări de consolidare și protecție a familiei, dar acestea îmi revin mie, mie și soției mele. Oare fac eu asta? Oare nu reduc eu simplist relația cu Dumnezeu la mersul la biserică și restul e „cursul normal al vieții”?

Dragilor, să nu ne înșelăm, războiul acesta nu are doar această componentă. E mult mai mare de atât. Aproape zilnic mă sună sau îmi scrie cineva care întreabă cu ce a greșit de fiul sau fiica sa a ales acest stil de viață, vorbesc de oameni din biserici, oameni religioși, oameni credincioși. Să nu ne închipuim vreo secundă că poate face o lege ce trebuie să facem noi. Și de asemenea, să trăim în siguranță că ce am „scris” în inima copiilor noștri prin  puterea exemplului va dăinui și va birui.

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

2 Comments

  1. Ana 14/02/2018
    • Teofil Gavril 14/02/2018

Leave a Reply