Postul – Util sau inutil (I)

Scriu aceste rânduri pentru cei care vor accepta să recunoască, așa cum eu am fost nevoit să admit, că au procedat sau procedează greșit în privința postului. Scenariul următor poate vă este cunoscut: ”Azi postesc, nu mănânc de dimineață nimic, renunț până și la cafeaua preferată ba chiar nici apă nu beau. Am pus o zi deoparte pentru Domnul. Voi mânca doar la 4 când ajung acasă și închei ziua de post.” Eu recunosc că am ținut multe astfel de zile de post și la fel recunosc că nu am văzut mari progrese în urma lor.

Un lucru interesant e că, în astfel de zile, soția sau soțul te enervează cumplit, copii sunt neascultători, șeful are pretenții aiurite, oamenii din trafic sunt de-a dreptul nesimțiți, colegii de muncă numai despre sex vorbesc și mai uiți ceva acasă de trebuie să te întorci. Concluzia infantilă pe care o tragem este că, cel rău se opune postului nostru. Păi normal, se opune, dar noi care pricepem, de ce nu îi dejucăm planurile?

Privarea de mâncare cred că e doar o componentă a postului și nicidecum cea mai însemnată, deși așa cred cei mai mulți oameni. Despre postul plăcut Domnului avem referințe clare în Sfânta Scriptură și puține din ele fac referire la privarea de mâncare. De fapt întrebarea Scripturii sau întrebările privitoare la un astfel de post sunt mai mult decât concludente: Oare aceasta este postul plăcut Mie: să-și chinuiască omul sufletul o zi? Să-și plece capul ca un pipirig, și să se culce pe sac și cenușă? Acesta numești tu post și zi plăcută Domnului? Cred că oamenii care procedează cum și eu am procedat în trecut își chinuie sufletul pe degeaba. Să te privezi de mâncare o zi sau două pe care le începi normal cu o rugăciune și le închei la fel dar să continui fără nici o altă schimbare acea zi.

Ziua de post trebuie să fie una dedicată lui Dumnezeu

Recomandare mea este ca în ziua de post să nu te duci la activitățile normale ale acelei zile. Să nu ții post lunea când te duci la muncă. Postul înseamnă să pui deoparte o zi pentru Domnul, dar nu doar stomacul e al Domnului, ci tot trupul și toată mintea. Eu cred că e în avantajul nostru să dejucăm planurile dușmanului prin care caută să ne zădărnicească eforturile. Dacă ții pot, planifică treaba asta într-o zi pe care o poți pune întreagă deoparte pentru Dumnezeu într-un mod cât mai complet.

Să nu ținem post în ziua de examen, în cea în care avem audiență, în cea în care se operează soțul sau soția, în cea în care avem de făcut o treabă grea. În astfel de zile avem nevoie de energie și de o funcționalitate bună a trupului și minții. Postul într-o astfel de zi este un demers inutil întrucât mintea nu ne va sta la Domnul ci la noi și problema noastră, ziua aceea nu e pentru Domnul ci pentru noi. E normal să ceri ajutorul și chiar să postești pentru astfel de evenimente dar nu în acea zi, ci în una pe care o putem dedica Domnului.

Dacă privim puțin la ce se întâmpla în vechime vedem că ziua de post era ținută altfel. Omul postea de multe ori îmbrăcat în sac și cenușă, asta înseamnă o renunțare completă la sine și satisfacțiile sale. O dedicare totală a acelei zile lui Dumnezeu. Mai mult vedem situații în care și animalele de pe lângă casa omului sufereau din cauza acelui post, deci oamenii nu mai făceau lucrul obișnuit, se dedicau lui Dumnezeu în întregime.

Fă din ziua de post una a Lui nu una  a ta. Dacă tot ții post și îți chinui sufletul asigură-te că ești eficient, că tot scriam despre eficiență zilele trecute.

Ziua de post trebuie să fie una a conectării cu Dumnezeu

Nu doar că trebuie să fie dedicată lui Dumnezeu acea zi ci trebuie să te asiguri că te conectezi mult mai eficient cu Dumnezeu într-o astfel de zi. De fapt, privarea de mâncare la asta ar trebui să ajute. Nu cred că Dumnezeu are o problemă cu mâncarea și privarea de ea ar fi un fel de chinuială. Privarea de mâncare ține mintea omului ageră și îl ajută în momente de mare concentrare, cum sunt cele în care vrea să se conecteze cu Dumnezeu. Când mâncăm trupul alocă energie și resurse procesării mâncării, tinde spre relaxare pentru că unele organe cum ar fi mâinile, picioarele, creierul nu mai primesc aceleași resurse. Când privăm trupul de mâncare puterea de concentrare crește, agerimea minții este alta, auzul se ascute și multe alte avantaje.

Pentru un om care vrea să audă vocea lui Dumnezeu, privarea de mâncare nu trebuie să fie un chin ci o măsură ajutătoare luată. Citirea Scripturii la post ne oferă o înțelegere deosebită. Rugăciunile sună altfel, înțelegerea vorbirii lui Dumnezeu e alta.

Dacă vrei să te conectezi cu Dumnezeu mai puternic decât în zilele normale are rost postul, dacă vrei doar să primești ceva de la El nu știu dacă are rost. Dumnezeu așteaptă să ne vadă dorința de conectare cu el. De la păcatul din Eden El tot caută să vorbească cu omul, dar omul și la zilele de post fuge la ale lui. Ziua de post trebuie să fie una a conectării cu El.

Vom continua mâine dacă Dumnezeu ajută…

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

Leave a Reply