Gârbovia – diagnostic general

Isus se afla în sinagogă, predica, poate nu în sensul cunoscut azi de predică, dar îi învăța pe oameni. În timp ce rostea cuvintele, vede în norod o femeie gârbovă și îi oferă eliberare atrăgând criticile mai marilor religioși de acolo. Întâmplarea nu ocupă mult loc în Scriptură, dar e plină de învățăminte pentru mine, de aceea în câteva meditări o voi aborda. Am ales să încep cu diagnosticare gârboviei.

Gârbovia este o boală grea nu atât prin cantitatea ei de durere, cât mai ales prin prizonieratul ei, din care, de regulă, doar moartea te mai scapă. De obicei, vârstnicii sunt expuși acestor afecțiuni. Este vorba de o deformare a coloanei vertebrale care îl obligă pe om să meargă aplecat. Nu știu medical care sunt explicațiile exacte, dar e o combinație de discopatie, cifoze, scolioze, hernii de disc și altele asemenea lor. Realitatea e că, oamenii afectați de gârbovie se deosebesc de ceilalți, prin faptul că sunt obligați să privească tot mai spre pământ, merg cocoșați.

Acum realizez ce mare binecuvântare este că dimineața, când ne trezim din pat, ne întindem voioși și ne mișcăm fără restricții. Un om gârbov e limitat, poate ar vrea să se întindă și el când se trezește, însă poate doar în limitele pe care le permite afecțiunea sa, de obicei limite stricte și insuficiente pentru a da aceeași satisfacție.

Acum să privim această afecțiune din alt punct de vedere, cel legat de credință. Gârbovia religioasă, e una din afecțiunile foarte răspândite ale vremii în care trăim, afecțiune care riscă să transforme planeta într-un lagăr în care moartea devine speranță. Gârbovia religioasă, ne ia capacitatea de a trăi pentru cer, ne orientează privirea spre pământ, spre aici, spre acum. Nu ne dă voie „să ne întindem” să zburăm, să visăm, să ne imaginăm dincolo de pământul acesta.

Analizând Scriptura, gârbovia ar putea avea o singură sursă și trei cauze. Cauza e păcatul și Domnul Isus Hristos, de asta a venit pe pământ. Nu a eliberat doar femeia gârbovă fizic și spiritual, ci a venit să elibereze toți oamenii din gârbovia religioasă. Păcatul ne vrea legați de acest pământ, vrea să privim doar sub linia orizontului, vrea să ne pierdem mobilitatea și libertatea de mișcare, ne vrea încovoiați, limitați și cocoşaţi și mai mult, ne vrea mulțumiți în starea aceasta. Hristos a venit să ne elibereze, să ne dea o altă perspectivă, să ne dezlege lanțurile și să ne ridice bărbia în sus ca să vedem cerul.

Măcar trei cauze ai gârboviei găsim în Biblie. David în Psalmul 38 spune despre captivitatea gârboviei sale și în vede pe Dumnezeu ca fiind cel ce îl apleacă.  În realitate, citind contextul acelui psalm, observăm că păcatul e sursa gârboviei sale, poate cercetarea lui Dumnezeu e factorul care a adus conștiența gârboviei și implicit dorința de eliberare. Există oameni care nu realizează cât de gârbovi sunt. Așadar, păcatul este sursa și în acest caz. Când cari poveri ale păcatelor în spate ajungi cocoșat, de aceea Hristos ne cheamă la cruce să scăpăm de ele. El știe că ne vor încovoia sub greutatea lor.

În situația descrisă cu femeia gârbovă se vorbește de o legare a unor duhuri. Femeia aceasta era legată și a fost eliberată de Domnul Isus. Deci, o altă cauză a gârboviei e legătura spirituală. Nu știu de ce anume femeia aceasta a ajuns legată, dar văd că a fost dezlegată. Văd că, gârbovia spirituală nu e de origine fizică, ci are efecte fizice.

O altă cauză de gârbovie e cea în care descrie Pavel pe cei din poporul Israel, un popor gârbovit, care prin aplecarea lor, au făcut posibilă și mântuirea neamurilor. Erau cocoşaţi de principiile lor religioase rigide. Gârbovia religioasă tot în păcat își are originea, păcatul mândriei spirituale, păcatul religiei perfecte și neschimbabile, păcate despre care am mai scri și voi mai scrie.

Gârbovia fizică e înrobitoare, limitatoare și fără speranță dar gârbovia religioasă și cea spirituală sunt de-a dreptul înspăimântătoare. Să ajungem să nu mai putem privi cerul, să nu mai putem spera la veșnicie, să ajungem preocupați mai mult de viața aceasta decât de cealaltă, să ne preocupe pământul așa de mult poate ridica semne de întrebare cu privire la sănătatea noastră spirituală. Sunt simptome de gârbovire.

Și pentru că eu stau bine cu imaginația, mă gândesc acum, la cum ar arăta bisericile noastre dacă gârbovirea spirituală ar fi vizibilă. Câți ar ieși din biserică cu spatele drept, cu „coloana spirituală” în poziție corectă și cât ar ieși „gheboși”, aplecați și cocoșați? Mai mult, cum ies eu în fiecare zi, omul meu spiritual? Câte de corect umblu din acest punct de vedere?

Gârbovia are trei zone majore de acțiune, despre care vom discuta. Gârbovia fizică, cea religioasă și cea spirituală. Cea mai fericită dintre ele e cea fizică, cea mai urâtă dintre ele e cea religioasă și cea mai gravă dintre ele e cea spirituală.

Ce zici? Mergem la o rază? Sunt îngrijorat de sănătatea coloanei mele, tu?

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

Leave a Reply