Așa cum bine observa cineva ieri, comentând la ceea ce scriam, abuzul spiritual este o parte a formelor de abuz și de obicei nu vine singur. Adică abuzatorul nu se folosește doar de autoritatea spirituală pe care o are, ci orice îi vine la îndemână, ca să abuzeze pentru a controla victima. Asta înseamnă că de cele mai multe ori abuzul spiritual vine la pachet cu cel emoțional, psihic și chiar fizic. Sau autoritatea spirituală e calea prin care se pot realiza oricare din celelalte forme de abuz.
Cum recunoaștem dacă avem fructele sau efectele unei victime a a abuzului? Cum putem cunoaște această stare și la alții? Sunt două grupuri de efecte ușor de observat. Unele pot fi comune cu a altor probleme, dar când cumulăm multe din ele, e foarte posibil să indice că suntem sau acea persoană este victima abuzului spiritual, cu toată gama sa de efecte asupra psihicului, sentimentelor, emoțiilor și chiar fizicului.
Reacțiile. Prima grupă e cea a reacțiilor pe care le are o persoană abuzată. Existenţa multor emoții puternice exterioare cum ar fi: furia, aroganța, agresivitatea și atacarea oamenilor, care sunt vizibile din afară. Dar și unele vizibile doar pentru persoana abuzată cum ar fi: ascunderea emoțiilor, izolarea de oameni, minciuna sau hai să-i zicem comunicarea necinstită.
Cuvintele. Aici e nevoie de ascultare, analiză și discernere. O persoană abuzată va folosi o anumită gamă de cuvinte sau expresii, despre care nu pot scrie explicit pentru că nu sunt formulări standard. Totuși, din cuvinte se poate depista abuzul sau situația abuzivă în care trăiește. Hai să încerc câteva scenarii. Dacă discutați cu o femeie și vine vorba de soți iar ea e agitată de subiect, e enervată și folosește cuvinte critice la adresa bărbaților, poate indica o stare abuzivă care trebuie verificată. Atenție, poate fi în oricare din sensuri acea stare abuzivă in acest caz, nu neapărat acea persoană este victima, poate fi invers, să ai în față abuzatorul. O altă situație este în discuţia cu un membru al bisericii, când orice vorbă despre păstor sau prezbiter sau preot e aleasă cu mare grijă și rostită cu teamă și când se oficializează dintr-o dată toată discuția. Un alt scenariu este acela în care, bărbatul devine sarcastic când discuți despre soție. Un alt scenariu este cel în care, un copil îți vorbește despre părinții săi și arată un respect exagerat față de ei sau din contră un dezgust total. Acestea pot fi semne care să indice spre o situație abuzivă. La fel, dacă vorbești cu o familie și soția sau copiii nu pot spune nimic sau se tem să vorbească în prezența tatălui.
În biserică, semnele abuzului spiritual diferă de cele din familii. Oamenii abuzați se tem non-stop de iad, nu au nici un pic de siguranță privind soarta lor eternă, muncesc pentru a își cumpăra mântuirea prin împărțit pliante, slujit în stradă, dând bani și câte și mai câte acțiuni activiste, oamenii vorbesc mai des de păstor sau preot și ce zic aceștia, decât de Dumnezeu și ce scrie la Scriptură, se tem să lipsească de la biserică, pentru a nu fi răpirea chiar atunci și să rămână pe pământ și alte și alte scenarii și efecte.
Ce putem ști despre vindecarea de traumele abuzului spiritual?
Una din condițiile esenţiale și fundamentale este să ne dăm seama de abuz, să îl conștientizăm pe baza Scripturii și să admitem că am fost abuzați. Fără această conștientizare și admitere, nu vom putea face nici un pas spre vindecare pentru că vom fi legați. E nevoie ca să citim Scriptura și să cerem Duhului Sfânt să ne descopere realitatea în care trăim.
După această conștientizare trebuie făcut un plan de ieșire. Dacă nu te descurci singur e foarte bine să cauți pe cineva care să te ajute. Atenție, să nu te trezești că intri în aria unui alt abuzator. Dacă soțul e cel ce a folosit greșit autoritatea spirituală pe care o are și mergi la păstor să te ajute, e foarte posibil să sari din lac în puț. De ce? Pentru că de regulă un păstor plin de Duhul lui Dumnezeu, va vedea un astfel de abuz pe parcursul anilor. Dacă nu l-a văzut și sancționat în soțul tău, atunci e posibil ca el, păstorul, să fie la rândul său abuziv pe baza autorității sale.
Un alt aspect important este rugăciunea de eliberare. Da, ai citit bine, dacă ai stat o viață sub biciul unui abuzator, nu vei ști să trăiești liber și vei ajunge repede în mrejele altuia sau înapoi, situația înrăutățindu-se mai tare. E nevoie ca Duhul Sfânt să te elibereze, să te învețe și să te ajute să îți vezi responsabilitățile și să le împlinești. Când ești în mrejele unui abuzator nu mai decizi tu, ci el. Dacă deci scapi de acolo, nu ai exercițiul luării deciziilor și al asumării responsabilităților, asta te va face să îți fie frică.
Ai nevoie să te înconjori de oameni temători de Dumnezeu și iubitori. Ai nevoie de acceptare așa cum ești și de un grup de la care să înveți să trăiești liber sau liberă. Oamenii maturi spiritual pot furniza direct, sau indirect prin traiul lor, exemple de comportament și trăire.
Fii conștient de cele trei nevoie interioare ale oricărui om, deci și ale tale: nevoia de dragoste, de însemnătate și de siguranță. Dumnezeu declară pentru cele trei următoarele: Eu te iubesc cu o iubire veșnică, apoi, ”Stiu gândurile care le am cu privire la tine: gânduri de pace și nu de nenorocire”, apoi, El însuși va fi cu tine și nu te va părăsi și nu te va lăsa”. De ce face Dumnezeu oferta asta?
Pentru că Domnul Isus a fost abuzat și rănit spiritual de mai marii vremii, de cei religioși și abuzul spiritual exercitat asupra Sa, a fost prezent în toate formele și la intensitate maximă. Până acolo că a fost ucis. În baza a ce? În baza autorității spirituale pe care o aveau preoții. Acolo a fost un abuz de putere spirituală, care a constituit canalul perfect pentru toate abuzurile posibile la acea dată.
Abuzul spiritual se vindecă. Dumnezeu îl vindecă, dar trebuie descoperit și acționat.
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
Abonare
Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare
Mulțumesc de înscriere.
Ceva nu a mers.
„Se tem să lipsească de la biserică, pentru a nu fi răpirea chiar atunci și să rămână pe pământ…” Chiar există asemenea oameni? În ce sectă eretică?
Scuzati-mi ignoranta, ce inseamna, ce presupune rapirea? Nu am auzit niciodata termenul asta in biserica, desi am calcat de cateva ori pe acolo.
Cuvântul „răpire” nu apare ca atare în Biblie. Cu toate acestea, conceptul de Răpire este clar prezentat în Sfânta Scriptură. Răpirea Bisericii este evenimentul prin care Dumnezeu va lua pe toţi credincioşii de pe pământ pentru a face posibilă administrarea judecăţii Sale asupra pâmântului în perioada Necazului cel Mare. Răpirea este descrisă în mod deosebit în 1 Tesaloniceni 4:13-18 şi 1 Corinteni 15:50-54. 1 Tesaloniceni 4:13-18 descrie Răpirea ca fiind actul de înviere a tuturor credincioşilor de pe pământ de către Dumnezeu, care le dă acestora trupuri de glorie, urmată de luarea de pe pământ a credincioşilor aflaţi în viaţă la acel moment, cărora tot El le va da trupuri de glorie de asemenea. „Căci Însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul” (1 Tesaloniceni 4:16-17).
1 Corinteni 15:50-54 se focalizează pe natura instantanee a Răpirii şi pe trupurile glorificate pe care le vom primi. „Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trambiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi” (1 Corinteni 15:51-52). Răpirea este un eveniment glorios pe care noi toţi ar trebui să îl aşteptăm. Astfel vom fi definitiv eliberaţi de păcat. Vom fi veşnic în prezenţa lui Dumnezeu. Există multe dezbateri şi opinii cu privire la înţelesul şi anvergura Răpirii, însă nu credem că polemica este ceea ce Dumnezeu doreşte. Dimpotrivă, în ceea ce priveşte Răpirea, Dumnezeu vrea ca noi “să ne încurajăm reciproc cu aceste cuvinte.”
http://www.gotquestions.org/Romana/rapirea-bisericii.html
AMIN!!! Domnul sa va binecuvanteze! Multumesc pentru mesajele dumneavoastra.
Cel mai important lucru, este sa ne adancim in adevarul din Scriptura, ceea ce, din pacate, se vede ca nu se intampla, chiar intre noi neoprotestantii… sau credem cu mandrie ca detinem adevarul, inteles prin limitele omenesti?!? Domnul sa se indure de noi, sa ne dea o inima plina de dragoste pentru EL si dorinta de a cunoaste si de a fi plini cu ADEVARUL SAU.
Mi se pare interesant că noi, evanghelicii, insistăm atât de mult asupra unor cuvinte care nu apar în Biblie. Tocmai noi, care susţinem că ne bazăm numai pe Biblie.