Ce las în urma mea?

Viteza vieții actuale, ne face adesea să ne focalizăm atenția pe aici și acum, uitând să privim viața noastră în ansamblu, iar o privire transgenerațională, foarte rar aruncăm asupra vieții, de aceea azi am ales să scriu despre importanța deținerii unei perspective de ansamblu asupra vieții. Este adevărat că nu ne putem planifica nici ziua de mâine în siguranță, dar putem măcar ține cont de impactul pe care ziua de azi o are asupra viitorului.

Mulți oameni trăiesc fără nici o grijă asupra viitorului și asta nu este bine. Nu mă refer acum la încrederea în Dumnezeu sau în forțele proprii, ci mă refer la impactul pe care prezentul, îl poate avea asupra viitorului, mai ales în cazul părinților, în viața generațiilor viitoare. Puțini părinți sunt conștienți de impactul uriaș pe care îl au în istoria pământului și mai ales în istoria celor de după ei (dacă putem numi în acest context ”istorie” aspecte ce țin de viitor).

Pornim de la o lege simplă a existenței umane, legea cauză efect, care arată că orice acțiune, gând, faptă, vorbă, atitudine, privire, inactivitate, lipsă, va avea un impact în viitorul apropiat sau îndepărtat. Același principiu este surprins de Scriptură și apare în cuvintele ”ce seamănă omul aceea va și secera”. Este, dacă vreți, o consecință a oricărei acțiuni sau neacţiuni, doar că azi, mă refer la acele consecințe care depășesc granița vieții personale ale celui implicat și afectează viața celor care îi urmează pe acest pământ, mai ales a copiilor, nepoților, strănepoților etc.

În cartea ieșirii apare o precizare din partea lui Dumnezeu care ne va ajuta să înțelegem mai bine despre ce este vorba: ”Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, Sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.”

Adesea rămân dus pe gânduri după ședințele de consiliere, când întâlnesc oameni nepăsători la ceea ce lasă în urmă. Când întâlnesc oameni inconștienți de efectul ce îl au în viața copiilor lor. Când văd oameni care nu au un câmp mai larg decât, aici și acum. Asta mă forțează să privesc în mine și să învăț, dar mă și determină azi, să scriu acest material ca o avertizare. Provocarea este: Ai habar ce efecte au acțiunile tale actuale în viața copiilor și nepoților tăi?

Poate copiii tăi sunt de câțiva anişori, nici nu-ți trece prin cap că totuși, ei vor ajunge mari, deși e logic lucrul acesta. Gândul la nepoți poate ți se pare o pretenție prea mare, cum să te gândești la nepoți, când fetița sau băiețelul tău au 3-4 anișori. Dar totuși, îmi permit să te provoc te gândești mai departe de azi. Să calculezi pentru estimare, că exact nu ai cum, ce impact are asupra viitorului, modul în care te raportezi la viață tu. Ce impact va avea lipsa ta din viața copiilor tăi? Ce impact vor avea micile hachițe (mofturi) la care azi nu renunți? Ce impact va avea păcatul actual al vieții tale în viața copiilor tăi? Unde ar fi copiii sau nepoții, dacă tu alegi să îți faci bine datoria de muritor? Sunt doar câteva sugestii de meditare, sigur vei descoperi mai multe.

Ca tata - modelul parintilor - ce las in urma meaAnalizam textul de mai sus și mă înfioram la gândul că băieții mei ar putea avea de ”plătit datoriile mele”, mă înfioară gândul că acțiunile sau neacțiunile mele, pot avea un impact de blestem sau de binecuvântare în viața lor și a copiilor lor. Lipsa din viața copiilor, provoacă dezastre în psihicul adulților de mâine. Agresiunea sexuală, fizică, verbală și emoțională îi mutilează pe ei și copiii lor. Ironiile îi afectează, batjocura la fel. Lipsa echilibrului, îi va deforma, neimplicarea în treburile vieții, împlinirea tuturor mofturilor la fel. Dar de departe, cea mai mare influenţă, o va avea modul meu de viață, viața mea în ansamblu, va afecta viața copiilor mei iremediabil. Modelul meu, fie că îl vor urma sau că vor fugi de el, le va influenţa viața, aproape în totalitate. Eu și soția mea, suntem cei care ”îi punem pe șine”, noi le dăm direcția în viață. Dacă direcția înspre care îi trimitem nu e bună, vom influenţa în rău viața lor și a tuturor generaţiilor de după ei. Dar dacă modelul nostru și direcția pe care o dăm copiilor noștri sunt bune, conform versetelor de mai sus, vor avea binecuvântare mii de oameni.

În zilele următoare, dacă Dumnezeu ne va da putere și viață, intenționez să meditez mai mult la aceste aspecte și să aduc în discuție câteva exemple clare, despre cazuri în care părinții au binecuvântat sau au blestemat copiii prin modul lor de viață. Aceste exemple ne vor ajuta să înțelegem gravitatea păcatului și a trăirii proaste dar și extraordinara binecuvântare a trăirii în sfințenie și responsabilitate. Doamne ajută!

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

Leave a Reply