Pentru ce murim?

Știu că voi fi considerat dur și că nu înțeleg nimic despre libertatea de exprimare. Poate sunt. Îmi asum riscul acesta. De la început condamn orice crimă, violență și radicalism, îndiferent dacă e vorba de forma sa religioasă sau oricare alta. Îmi pare rău de viețile care s-au pierdut, de familie care suferă în urma pierderii celor dragi, de șocul pe care îl produce o astfel de tragedie. Așa ceva nu ar trebui să se mai întâmple, ar trebui să ne fie deajuns ca să învățăm o lecție importantă.

Lecția pe care ar trebui să o învățăm mai bine din acest incident este: Respectul față de semeni indiferent de credința lor. Ne-am pierdut respectul față de ceilalți, am pierdut capacitatea de fi respectuoși măcar, dacă nu iubitori de semeni. Cei de la redacția cu pricina au insistat, sub paravanul libertății de exprimare, să ponegrească și să desconsidere și să atace valorile fundamentale ale unei religii, într-un mod brutal și scârbos de cele mai multe ori. Oare ”libertatea de exprimare” trebuie să ne permită să batjocorim toate lucrurile, toate conceptele? Oare putem caricaturiza și ridiculiza tot ce nu ne convine fără limite?

Oare chiar s-a murit pentru valori în acest incident? Da, o numeam o moarte pentru valori, dacă ziarul cu pricina promova bunul simț, îngăduința, respectul, iubirea dar….

Violența nu e doar aceea cu sabia și pușca în mână, violența se poate manifesta și din pix sau creion foarte bine. Îi condamnăm pe radicaliștii islamici pentru ceea ce fac, și eu condamn asemenea acte, dar oare noi ce avem în plus de ne permitem să-i batjocorim, să le terfelim valorile, să măturăm cu simbolurile lor pe jos? Sau… poate ne simțim îndreptățiți să facem asta, pentru că și eu am făcut-o, dar oare suntem mai buni ca ei dacă ripostăm în aceeași manieră? Crima se poate face și cu pușca și cu stiloul.

Sper că acei criminali vor fi găsiți și pedepsiți pentru faptele lor. Sper că asemenea acte, nu se vor mai repeta în viitor, dar pentru asta sper că învățăm din greșelile momentului. Au murit oameni, au murit ziariști, polițiști, au de suferit prin asta familii, soții, părinți, copii. E groaznic să treci prin așa ceva și sper că nu se va mai repeta.

Imaginea e mult mai amplă decât vedem noi acum. Noi vedem doar un atentat asupra unei redacții, dar tabloul e imens mai mare. Are de a face cu politica, cu interesele economice, cu imixtiunea în interesele altora. În acest atentat apar doar câteva frânturi din întreg tabloul de puzzle, dar el e mult mai mare. Oare pentru ce se moare?

Dumnezeu să aibă milă de toți oamenii. Până și El, Creatorul și Mântuitorul, le dă oamenilor libertatea să creadă în El sau nu. Oare alegem să învățăm ceva?

NU. Eu nu sunt Charlie.

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Leave a Reply