Când mintea îţi otrăveşte viaţa

Ai văzut vreodată oameni trişti tot timpul? Dar nemulţumiţi? Dar depresivi? Dar oameni care bârfesc non-stop? Dar oameni imaturi? Mai mult ca sigur ai văzut, poate chiar tu ai fost în unele din aceste stări. Eu de exemplu mă surprind uneori cuprins de întristare deşi sunt sănătos, am binecuvântări, copiii sunt sănătoşi (aproape), am o soţie iubitoare, pot munci şi totuşi am perioade în care tristeţea mă copleşeşte.

Acum câteva săptămâni unul din clienţii pe care îi am la consiliere a încercat să se sinucidă. Cunoştinţele sale au persistent în minte o întrebare: De ce dacă avea tot ce îşi dorea? Copiii aranjaţi, casă avea, rate nu, sănătos era, soţie gospodină, maşină, venit frumuşel etc. De ce a încercat să-şi  ia zilele? Poate e un caz extrem aşa că vă voi prezenta unul mai comun.

Marius e membru al unei biserici bune unde mulţi îşi doresc să fie membri pentru că se predică Cuvântul nealterat şi găseşti lejer hrană tare. Per ansamblu comunitatea aceea e caracterizată de credincioşie, respect, dragoste, maturizare şi chiar reuşesc să se bucure la părtăşie. Marius în schimb e nemulţumit total din cauză că fetele nemăritate nu poartă batic, din cauză că, „oamenii nu se iubesc”, din cauză că „nu se posteşte destul”, din cauză că „nu se face misiune mai mult” etc. Marius e mereu nemulţumit, e mereu contra, e mereu trist de „starea bisericii”. Poate un asemenea caz vă este mai cunoscut.

Cele mai multe din tristeţile şi supărările noastre sunt fabricate de mintea noastră şi sunt o otravă pentru fiinţa noastră. Aproape toate fricile pe care le avem sunt tot produsul minţii noastre şi nu sunt în avantajul  nostru. Toate invidiile, nemulţumirile şi criticile la adresa altora sunt o otravă a minţii noastre şi nu face deloc bine nici nouă nici celor din jurul nostru. Este posibil să fii realizat social, personal şi financiar, să ai toate motivele să fii bucuros, dar otrava să îţi anuleze bucuria şi mulţumirea.

Nu cumva te afli într-o asemenea situaţie?

Trage o linie verticală pe jumătatea unei coli de hârtie şi scrie pe o parte toate lucrurile bune din viaţa ta, da toate, şi pe partea cealaltă lipsurile şi dezavantajele. Nu te grăbi, lasă mintea să îţi ofere răspunsuri, să caute răspunsuri, continuă să scrii pe cele două liste tot ce îţi vine în minte pe parcursul întregii zile. Apoi, a doua zi dimineaţă, cu fereastra deschisă, cu o cană de ceai sau cafea în faţă, cu răcoarea dimineţii atingându-ţi faţa, citeşte lista aceea şi concluzionează care parte din ea are mai multe poziţii şi realizează cât de mult acele puţine neajunsuri fac să vezi în negru toată lista lungă de avantaje.

Un profesor, ca să dovedească negativismul din noi, a luat o coală de hârtie de scris, a făcut pe ea un punct cu stiloul şi a arătat-o studenţilor săi întrebându-i ce văd. Toţi au răspuns la fel: „Văd un punct făcut cu stiloul” apoi calm le-a explicat cum niciunul din ei nu  a văzut coala albă care era imens mai mare decât punctul desenat pe ea. Ei ripostat că „am văzut-o”  şi aşa era, o văzuseră cu toţii dar privirea le-a fost atrasă de punctul de cerneală.

Aproximativ aşa se întâmplă cu noi. În mintea noastră apare „un punct” sau mai multe pe care ne focalizăm atât de tare încât nu mai vedem restul vieţii, nu mai vedem binecuvântările, pacea, sănătatea, avantajele. Totul devine întunecat, trist, jalnic pentru că un punct de neajuns, supărare, tristeţe, apare undeva. Mintea noastră ne poate păcăli uşor şi ne poate fura bucuria, pacea, mulţumirea. Ne poate face să credem că suntem cei mai nenorociţi dintre oameni, ne face să credem uneori că nu mai merită să mai trăim, că nu mai are rost viaţa. Ştiaţi că se sinucid mai mulţi oameni care au motive să trăiască decât cei cu adevărat disperaţi? Ştiaţi că oamenii care chinuiesc luni sau ani prin spitale îşi doresc să trăiască şi cele mai multe cazuri de suicid se înregistrează din cauza unei gândiri otrăvitoare?

Ce produce mintea ta? Pe ce se focalizează? Ce îţi aduce în faţă mereu? Ce ochelari îţi pune ca să vezi viaţa? Laşi cumva mintea ta să se focalizeze pe lucruri negative? Nu uitaţi, nu tot ce gândeşte mintea noastră este în avantajul nostru şi de aceea mintea nu trebuie să fie un „ogor neprăşit” ci un loc îngrijit, din care trebuie să smulgem „buruiana” şi „orice vlăstar de amărăciune”. Nu uita că mintea ta este un „teren” care trebuie lucrat. Nu uita că nu doar casa ta trebuie curăţită şi îngrijită, nu doar trupul tău trebuie să arate bine, nu doar viaţa   ta socială trebuie aranjată ci în primul rând mintea ta. Nu lăsa să „crească buruiana acolo”

Ce alegi să vezi astăzi, punctul sau foaia albă de hârtie? Ce alegi să vezi astăzi, lipsa sau restul vieţii binecuvântate?

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

2 Comments

  1. Catalina 15/06/2014
  2. Gabi 16/06/2014

Leave a Reply