Prejudecăţile – Condamnarea înainte de judecată

De câteva zile mă tot frământă tema aceasta a prejudecăţii datorită multor cazuri în care oamenii au fost scoşi de pe parcursul vieţii datorită prejudecăţilor  lor personale sau ale altora cu privire la ei. Prejudecata afecatează grav oamenii şi pe unii definitiv. Ştiu oameni care chiar ar fi putut fi mari în viaţă dar datorită prejudecăţilor au rămas „chirciţi” o viaţă întreagă.

Prejudecata e o opinie preconcepută, de obicei nefavorabilă formată fără dovezi destule sau ca urmare a unui incident sau motive izolate. De exemplu: Vi s-a întâmplat vreodată să vedeţi o persoană pe stradă şi să vă fie antipatică chiar doar privindu-i faţa? Mie mi s-a întâmplat. Mi s-a mai întâmplat să văd un om „aburit” de alcool şi să îl trimit în mintea mea în categoria „nemernicilor de alcoolici” şi să constat ulterior că omul era de mare caracter doar că la un necaz major „sărise calul”.

Prejudecata îşi are originea în cultura noastră şi judecăm oamenii după cum credem noi că ar trebui să fie, după setul nostru de valori. Odată concepută prejudecata despre o anumită persoană vom bloca capacitatea de a vedea faptele bune, părţile bune ale acelei persoane. Ea te împiedică să legi prietenii sănătoase şi poţi arunca lejer oamenii „la gunoi”.

Acest aspect poate afecta relaţii între oameni de la simpla „etichetare” între două persoane, la stigmatizarea unei grupări de oameni pe motive religioase sau pe motive de origine până la aspecte de mari dimensiuni cum ar fi prejudecata faţă de o naţie anume, faţă de popoare întregi. Prejudecăţile faţă de negri, cele faţă de ţigani chiar şi cea a lui Hitler faţă de evrei care a fost plătită scump de tot.

PrejudiceNoi avem tendinţa de a categorisi oamenii după diferenţele lor faţă de noi şi îi punem  în diferite „coşuri” în funcţie de rasă, aspect, înfăţişare, educaţie, vârstă, clasa socială, naţionalitate, inteligenţă, gen, religie, venit, handicap, starea civilă etc. Expresii de genul: „E copil, ce să aştepţi de la el” sau „ei sunt săraci, sunt vrednici de milă” sau „e prost, atât îl duce mintea” sau e ţigan, să te fereşti de el” sau „e pocăit, nu discuta cu el” sau „e fată bătrână, nu e măritată nici acum” etc sunt dovada faptului că avem prejudecăţi şi vor îndepărta de noi oameni pe simplul motiv că nu corespund ideilor noastre despre viaţă.

De obicei prejudecăţile nu au de a face doar cu mintea noastră ci „ies în afară” . Îţi permiţi să fii sarcastic şi să faci glume pe seama lor, îi critici sau îi vorbeşti de rău faţă de alte persoane, îi discriminezi şi poate merge până la ostilitate deschisă, atacuri fizice sau chiar executarea, uciderea cum a fost cazul evreilor.

Domnul Isus ne-a arătat cum se procedează cu oamenii şi a dat o şansă oamenilor care erau afectaţi de prejudecăţile celor din jur. S-a apropiat de ei, fără a emite judecăţi cu toate că El chiar putea să emită, El chiar ştia totul despre acei oameni. El arată compasiune faţă de leprosul din Matei 8 deşi leproşii erau excluşi, consideraţi necuraţi, era interzis să te apropii de ei. A arătat compasiune faţă de sutaşul roman în Luca 7, când romanii erau văzuţi rău, ca şi cotropitori. Faţă de omul posedat de duhuri, faţă de copii, faţă de samariteanca prinsă în adulter, faţă de slăbănog, faţă de orbi, faţă de muţi şi faţă de îndrăciţi. Toţi erau oameni afectaţi de prejudecată, erau marginalizaţi, nu erau doriţi, erau abandonaţi dar Isus a arătat compasiune faţă de ei.

În Romani 2:11 scriptura ne spune că „Înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului” dar noi oamenii credem că unii au fost făcuţi mai buni decât alţii, că unii au fost făcuţi mai frumoşi decât alţii, că unii au fost făcuţi mai inteligenţi decât alţii dar nu este aşa. Nu acesta este principiul care ar trebui să ne guverneze viaţa ci cel al Domnului Isus. Noi trebuie să spunem precum Pavel corintenilor: Aşa că, de acum încolo, nu mai cunoaştem pe nimeni în felul lumii; şi chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem în felul acesta. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.

Recomandări din inima unui om care are de a face cu oameni aruncaţi la coş:

  • Nu judeca. E foarte uşor să pui etichete şi să arunci oameni la gunoi când ai timp şi pasiune pentru judecată. Dumnezeu ştie ce e cel mai bine şi ne îndeamnă să lăsăm judecate în seama Sa.
  • Nu te lua după aparenţe. Evită să etichetezi oamenii şi mai ales evită să o faci după ce l-ai văzut doar sau după ce a rostit doar câteva cuvinte. Aparenţele înşeală.
  • Nu folosi etichete. Nici cele puse de tine nici cele puse de alţii. Vei condamna oamenii prin folosirea lor îi vei ţine legaţi cu etichetările tale cu atitudinea ta.
  • Nu fă discriminare. Chiar dacă toţi o fac tu să nu faci. Uită-te la Domnul Isus, s-a apropiat de oamenii pe care toţi îi marginalizau, îi îndepărtau, de care toţi fugeau. Ei au mare nevoie de relaţii, relaţiile bune îi pot vindeca.
  • Caută valorile acolo unde oamenii sunt aruncaţi. Între cei „aruncaţi” în anumite categorii există multe valori care se pierd, valorile acelea vor rămâne nefolosite doar pentru că acele persoane s-au născut într-o anumită familie, au o anumită religie, au o anumită stare socială dar acolo pot exista mari comori.
  • Poartă-te la fel cu toţi oamenii. Nu suntem noi chemaţi să facem clasamente, ierarhizări şi topuri, asta e strict treaba lui Dumnezeu.
  • Şi una foarte importantă, nu te lăsa doborât de eticheta pe care alţii o pun pe fruntea ta. Nu reacţiona faţă de ei, nu fi ostil ci trăieşte-ţi  valoarea prin trăirea ta. Nu te complica să le demonstrezi că eşti altfel decât te judecă ei că vei fi nefericit, trăieşte viaţa frumos şi la capacitate maximă.

Doamne ajută-ne să ne vedem pe noi mai întâi, să ne evaluăm pe noi înşine cu ochiul cel mai critic, să ne îndreptăm acolo unde trebuie şi în acelaşi timp dă-ne capacitatea de a privi oamenii cu aceeaşi dragoste cu care îi priveşti Tu. Ajută-ne să ne aplecăm spre cei care au de suferit din pricina asta şi să nu fim din cei care judecă oamenii după haine, înfăţişare sau poziţie socială. Stăpâneşte-ne tu inima şi mintea.

 Aşa ” de mostră” priviţi feţele celor din juriu şi ale celor din public când doamna asta se prezintă, se citeşte prejudecata pe vârstă, locul din care provine, vorbele pe care le spune  şi cum rămân blocaţi când începe să cânte. Priviţi neapărat şi jurizarea de la final şi ascultaţi ce spune doamna blonda din juriu. E un mic exemplu dar grăitor.

http://youtu.be/JSDoPY9B0wQ

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

2 Comments

  1. pety 08/07/2013
  2. Liviu Gheorghe 11/11/2014

Leave a Reply