Creştinii trebuie să se implice

Vrei, deci, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică? Iacov 2:20

De multă vreme am draftul acestei meditări prin ciornele mele dar astăzi i-a venit vremea. Aseară, dar nu numai, am “fugit” iar cu gândul la aspectul acesta al implicării creştinilor în social. E un subiect care îmi poate “ridica în cap” biserici întregi dar în acelaşi timp e o realitate la care noi avem mult de lucrat pentru a ne împlini menirea. Cei care mă cunosc ştiu că pledez adesea pentru implicarea celor din biserici în societatea în care trăim şi fac lucrul acesta chiar dacă am primit multe dezaprobări.

Des mi se spun expresii de genul: Să vedem de oile noastre mai întâi. Sau: Ăsta să fie singurul nostru păcat. Sau: Oamenii sunt din cale afară de răi. Sau: E vremea să ne strângem în case sub adăpostul sângelui. Sau: Să nu avem de a face nicidecum cu ei. Ba mai mult se folosesc şi versete cum sunt: …Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui…. etc. Ei bine ştiu că trebuie să fim în regulă, ştiu că trebuie să avem o relaţie bună cu Dumnezeu pentru a “ieşi” dar dacă nu le avem, dacă relaţia noastră cu Dumnezeu nu e ok să nu folosim asta ca scuză pentru neimplicare.

Domnul Isus, dacă îi privim viaţa, a fost parte activă la evenimentele şi la viaţa oamenilor din acea vreme. Când era sărbătoare era la Templu, când le era foame era între oameni, mergea cu ei, vorbea cu ei, venea în întâmpinarea nevoilor lor. Mai mult s-a jertfit pentru oameni. Cred că modelul acesta de abordare al oamenilor şi al “socialului” trebuie să ne motiveze şi pe noi. Până la urmă asta ne este menirea “să ne ducem şi să spunem” noi am transformat totul într-un club de multe ori la care chemăm uneori pe cineva. Nu generalizez, vreau doar sa trag un semnal de alarma pentru că neimplicarea noastră costă.

Trebuie sa ne implicam în societate pentru că dacă nu o facem vom plăti mai tarziu. Scriptura spune: Ceea ce seamănă omul aceea va şi secera. Avem pretenţia ca guvernanţii să dea legi bune şi să se teamă de Dumnezeu dar nu ne implicăm deloc în a lua atitudine când aceştia dau legi dubioase sau iau decizii care vor favoriza păcatul. Iată câteva aspecte în care TREBUIE să ne implicăm urgent.

Primul. Implicarea pentru cunoaştere. Trebuie să avem habar cu ce se confruntă oamenii de pe strada noastră, din cartierul nostru, din oraşul noastru. Nu trebuie să fim rupţi de realitate, putem folosi timpul de televizor pentru asta că e mult mai constructiv. O cunoaştere a realităţilor cotidiene a societăţii ne va ajuta în implicarea noastră pentru slujirea lor. Există evenimente în oraşe sau sate la care am putea participa, există dezbateri la primării, întâlniri, evenimente caritabile, evenimente sportive etc. Trebuie să fim acolo, în măsura în care acestea nu sunt contraindicate, pentru a şti cu ce se confruntă oamenii şi a putea ulterior sluji eficient.

Doi. Implicarea prin participare. Sunt evenimente caritabile în localitate, participă măcar cu puţin dacă nu poate biserica organiza unele. Există nevoie de acţiuni comune ale oamenilor, încearcă să fii acolo. Creştinii din timpul războiului au slujit mult. Spitalele funcţionau foarte mult pe baza aportului creştinilor. Erau măicuţe care zi şi noapte slujeau, aşa auzeau oamenii de Dumnezeu, aşa îl vedeau pe Dumnezeu. În Mediaş am văzut un grup de tineri, de la Biserica Creştină după Evanghelie, care anul acesta au curăţit toate izvoarele din Mediaş, fără tam-tam, liniştiţi, cu mături saci şi tot ce trebuie au făcut o treabă faină tare. Este mult de scris pe capitolul acesta dar trebuie să merg mai departe. Abordăm mâine.

Trei. Implică-te prin rugăciune. Ştiu că e foarte uşor să ne rugăm la comun pentru oraş şi ţară dar de foarte puţine ori se găsesc oameni care să mijlocească necurmat înaintea Domnului pentru localitatea lor, pentru ţară. Pune localitatea ta, strada ta, ţara ta pe lista zilnică de rugăciune şi nu uita niciodată de ele.

Un alt aspect este acela al implicării contra unor păcate care sunt aşa de mediatizate astăzi:

Pornografia. Afectează foarte mulţi oameni dar afectează foarte mulţi copii. Pornografia dă dependenţă mai repede decât cocaina. Dacă nu ne implicăm contra pornografiei copiii sau nepoţii noştri vor ajunge să consume şi să devină dependenţi. Vor ajunge să considere femeile drept obiecte, vor ajunge să fie incapabili să rămână căsătoriţi. Vor ajunge să fie slăbiţi, fără putere, fără vlagă, fără iniţiativă. Li se va altera fizic creierul. Eşti sigur că nu trebuie să te implici. Poate vei spune: Cum să mă implic? Nu e nevoie de efort supra-omenesc dar măcar poţi spune celor de la chioşcurile de ziare să ia revistele pornografice de la vedere că legea interzice afişarea lor. Poţi chiar face o reclamaţie la poliţie privitor la asta.

Homosexualitatea. Dacă nu ne implicăm împotriva homosexualităţii cineva din casa noastră este în pericol. Copiii sunt învăţaţi la şcoală că homosexualitatea este doar una din variantele de sexualitate că oamenii sunt normali şi heterosexuali şi homosexuali. La capitolul acesta trebuie să luăm atitudine neapărat şi atenţie nu spun să fim împotriva homosexualilor, aceia au nevoie de dragostea noastră autentică nu de împotrivire, spun să ne implică împotriva mediatizării şi învăţării copiilor noştri că acest lucru este bun. Nu te gândi că dacă tu stai pe o bancă la biserică copiii tăi sau nepoţii sunt păziţi, trebuie să luăm atitudine.

Dacă nu ne implicăm împotriva mizeriei de pe mass-media vom fi noi şi casa noastră transformaţi în proşti (scuze de expresie, e doar realitate şi sunt gata să o demonstrez oricui). Ne vor considera tomberoanele în care îşi pot ei vărsa toată mizeria. Câţi dintre noi am făcut vreo sesizare cu privire la materialele explicit sexuale difuzate la ştiri sau la ore accesibile copiilor, dar cu privire la calitatea informaţiilor. Sau poate ne place să privim la tot felul de ştiri care conţin preponderent sex, sânge, crime, comploturi etc. Dragilor să nu devenim tomberonul în care mass-media îşi varsă dejecţiile. Prima acţiune pe care poţi să o faci este să opreşti acel canal pe televizorul tău (eu sunt pentru scoaterea televizorului din casă dar e doar părerea mea) ia atitudine. Nu lăsa ca pruncii din casa ta să fie împroşcaţi cu mizeriile acelea, nu sta ca ei să te folosească ca groapa lor de gunoi mediatic. Tu eşti templu al Duhului Sfânt, nu te lăsa murdărit.

Dacă nu ne implicăm nu avem voie să ne mai plângem de copiii noştri care vorbesc cum vorbesc, de tinerii din ziua de azi, nu avem voie să ne plângem când fiul sau fiica noastră vor cocheta cu drogurile sau cu pornografia. Acum trebuie să luăm atitudine, acum trebuie să ne implicăm pentru că ce semănăm acum vom culege mai târziu.

Dacă nu o facem ne va părea rău. Dacă nu o facem păcătuim, cine ştie să facă un bine şi nu îl face săvârşeşte un păcat. Dacă nu o facem nu iubim pe Dumnezeu şi pe oameni .

Vom continua mâine cu piedici în calea implicării.

  • Proceduri
  • Indiferenţa
  • Lipsa initiativei

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

4 Comments

  1. pety 28/05/2013
  2. Teofil Gavril 29/05/2013

Leave a Reply