Toleranţa

Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului! 1 Petru 2:17

Duminică la mesajul de seară Cristian Rău a atins tangenţial un subiect care mi-a mai dat de gândit acum ceva vreme în urmă şi la care vreau să mă opresc în dimineaţa asta: toleranţa.

Nu cred să fi fost în istorie o perioadă mai “tolerantă” ca acum. Se face apel pe toate canalele media disponibile să nu judecăm pe alţii ci să îi tolerăm. Conceptul în sine nu este rău deloc, este chiar biblic însă vreau să vedem unde avem voie să fim toleranţi şi unde Dumnezeu ne interzice asta.

Dacă privim în Scriptură mesajele de toleranţă sunt clare mai ales în Noul Testament unde îndemnurile de a îi tolera pe cei slabi sunt multe, la fel îndemnurile de a îi tolera pe cei ce îţi greşesc sau pe cei în nevoie, sau vedem foarte clar desfiinţarea barierelor care ţin de naţionalitate pentru că Scriptura spune că în Hristos nu mai există rase de oameni ci doar oameni mântuiţi şi oameni care nu sunt mântuiţi. La fel vedem apel la milă faţă de păcătoşi, milă dovedită de Domnul Isus Hristos prin jertfa sa de la Golgota. Îndemnurile la iubire necondiţionată faţă de oameni ca şi versetul de mai sus sunt destul de evidente în Noul Testament, la fel şi îndemnurile la iertarea celor ce greşesc. Cred că putem vorbi de toleranţă maximă dacă privim aceste aspecte.

Per ansamblu Dumnezeu a dat dovadă de tolaranţă maximă faţă de oameni când a hotărât salvarea lor prin jertfirea Domnului Isus dar totuşi întrebarea mea se menţine: până unde trebuie să fim toleranţi?

Dacă ne uităm în mass media vom vedea multe îndemnuri la toleranţă. De departe cele mai evidente şi agresive chemări la toleranţă sunt privitoare la miscarea LGBT apoi cele privitoare la persoanele cu dizabilităţi şi apoi cea faţă de romi. Nu sunt singurele dar sunt cele mai evidente în zilele în care trăim. Am trecut dincolo de a fi toleranţi, suntem forţaţi să tolerăm anumite comportamente sau sisteme. De la început vă spun că nu sunt deloc tipul de om rasist sau “antiorice” dar vreau să atrag atenţia că ceea ce se doreşte azi a se numi toleranţă nu e toleranţă faţă de oameni ci faţă de sisteme.

În februarie a fost luna LGBT şi m-a durut tare să văd ca partener oficial al acestor mişcări şi o instituţie care nu avea ce căuta acolo. Muzeul Ţăranului Român era partener oficial. Nu ştiu de unde şi până unde cei care reprezintă acel muzeu au concluzionat că ţăranul român se identifică cu valorile miscării LGBT de aceea am privit alianţa aceasta ca pe un viol al trecutului ţăranului român care se ştie clar de tot că a fost un om religios, creştin cu familie, cu copii, om cu frică şi teamă de Dumnezeu. Faţă de oamenii care sunt prinşi în această patimă am toleranţă, cred că Dumnezeu îi iubeşte şi pe ei ca şi pe mine şi vrea şi îi poate salva dar faţă de sistemul din spatele mişcării nu am toleranţă deloc. Nu voi susţine niciodată o mişcare de genul acesta pentru că nu îmi cere Dumnezeu asta şi pentru că ar însemna păcat înaintea lui Dumnezeu. Ar însemna să mă identific cu valorile şi scopurile lor, ar însemna să particip la popularizarea comportamentului lor. Nu mă cheamă Dumnezeu la asta.

O altă toleranţă la care se face apel în media este cea faţă de păcat şi libertinaj. Aici deja am ajuns foarte departe. Suntem “forţaţi la toleranţă” trebuie să tolerăm orice păcat, orice manifestare a răului fără să comentăm. Vedem clar cum majoritatea este dominată de minoritate şi asta nu a fost niciodată o poziţie liniştitoare şi aproape de fiecare dată când a existat în istorie s-a lăsat cu război. Toleranţa faţă de curvii, trădări, înşelări, neascultare, hoţie. Nu mai reacţionăm deloc. Parcă avem capacitatea de reacţie tocită de tot.

Oamenii muncitori şi care au o familie şi trăiesc normal sunt discriminaţi în favoarea celor care nu muncesc. Familiştii sunt discriminaţi în favoarea celor care aleg să trăiască în promiscuitate sexuală. Oamenii cinstiţi sunt discriminaţi faţă de cei care fură. Am ajuns să cerem noi toleranţă de la cei care sunt antisociali. Veneam într-o seară de la Bucureşti şi ca să lucrez până la Mediaş am luat un supliment la clasa business că aveam priză şi masă. Eram singur în vagon apoi a mai venit un domn care s-a instalat, a pornit muzica “specifică” de pe un telefon mobil, a început sa mănânce cu usturoi ceapă, să vorbească foarte tare, să consume două peturi de bere şi mai ales să scuipe coji de semninţe peste tot. Îţi era milă de vagonul acela că arăta impecabil. Controlorul a fost foarte dur cu mine că nu găseam suplimentul prin buzunare dar a trecut destul de uşor pe lângă colegul meu de călătorie care a strigat sus şi tare că e discriminat şi de aceea se cere bilet. Logica era “Ce domnule, mă vezi ţigan şi de aceea îmi ceri bilet?” Sincer vă spun m-am simţit tare discriminat, mai ales că a venit si poliţia după o vreme şi nu a spus nimic referitor la dezastrul făcut de el acolo.

Am ajuns să fim discriminaţi dacă nu am făcut sex şi deja avem 14 ani, devii ţinta batjocurilor colegilor, ajungi discriminat dacă nu ai înşelat soţul sau soţia, eşti discriminat dacă nu ai încercat tot felul de “mode sexuale”, ajungi discriminat dacă îndrăzneşti să ai o poziţie contrară mişcărilor LGBT (repet nu faţă de oameni) Nu ştiu dacă observaţi dar suntem cel mai tare chemaţi la toleranţă faţă de ce ţine de sex.

Sunt de acord cu toleranţa faţă de oamenii care au greşit, sunt tolerant de felul meu că altfel nu ar veni la consiliere atâţia oameni cu problemele lor, nu ar veni la consiliere homosexuali şi lesbiene dacă nu aş fi tolerant dar dragilor faţă de sisteme impuse nu pot fi tolerant pentru că astfel de sisteme  înseamnă propagarea răului, anormalului. Astfel de sisteme înseamnă decimarea familiei şi discriminarea oamenilor morali şi corecţi.

Dragilor dacă poate fi cineva numit tolerant acela este Dumnezeu şi a dovedit asta dar în acelaşi timp dacă poate fi numit cineva intolerant este tot Dumnezeu. Niciodată Dumnezeu nu va tolera sistemele care uneltesc împotriva a ceea ce El a creat. Acestea au blestemul lui Dumnezeu asupra lor. De fiecare dată când oamenii au uneltit ca sistem împotriva valorilor lui Dumnezeu acesta a intervenit. La crearea Turnului Babel a luat atitudine, în vremea lui Noe la fel, când poporul era în pustie şi sistemul devenise păcătos a intervenit prin şerpii înfocaţi şi exemple mai sunt. Dumnezeu va avea toleranţă zero faţă de astfel de sisteme. Scriptura spune că e vai de cel prin care vine păcatul. La fel spune că va avea de a face cu Dumnezeu oricine face pe copilaşi (şi pe copii lui Dumnezeu) să păcătuiască.

Recunosc că sunt gândurile mele nedistilate. Voi mai medita la aspectul acesta al toleranţei şi mâine şi mă voi apleca mai mult asupra Scripturii rugând pe Dumnezeu să îmi descopere Voia Sa.

de unde si până

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

Leave a Reply