Căsătoria între sacralitate și spectacol

Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea. Evrei 13:4  Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat, şi ne învaţă …  să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie. Tit 2:11

Una din caracteristicile vieții trăite în secolul 21 este spectacolul. Aproape din orice se poate face spectacol, dintr-o ceartă cu profesorul, dintr-o discuție între vecini, dintr-un accident rutier, dintr-o înmormântare, dintr-un divorț orice. Căsătoria nu a fost ocolită deloc ci e transformată tare într-un spectacol și la festivitatea de căsătorie dar și pe parcursul vieții de căsătorie.

Versetul citat mai sus spune de căsătorie că trebuie ținută în toată cinstea, adică cu reverență, respect și seriozitate, trebuie să fie și să rămână ceva sacru pentru că a fost invenția lui Dumnezeu. Dacă va rămâne așa și binecuvântarea pregătită de Dumnezeu va rămâne asuprea acelui cuplu. Cum se schimbă abordarea cum avem necazuri.

Nu un singur verset găsim în Biblie care ne învață să fim cumpătați ci multe de tot. Dumnezeu vrea ca noi să nu fim extremiști ci echilibrați, nu vrea să fim cei care rupem gura târgului cu spectacolul pe care suntem în stare să îl facem ci spune: Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară… ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia neperitoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.

E mare presiunea să fim în top. E o concurență nebună care începe de la curtarea pentru căsătorie. Să mă împrietenesc cu unul/una tare de tot ca să le închid gura la toți. Sau părinții îndeamnă copiii, mă tu să te împrietenești cu a lui cutare… (părinții știu de ce) și în ultimul timp nici părinții nu mai dau sfaturi echilibrate când e vorba să existe multi bani la mijloc. Plimbatul cu o astfel de fată/băiat devine spectaculos, merg unele cupluri pe stradă de parcă ar fi pe covorul roșu si au sute de fotografi împrejur. Opriți-vă, spălați-vă pe ochi, nu e nici un fotograf ci tu faci poze cu iPhonul. Oprește-te că spectacolul nu te duce spre o căsnicie bună. Oprește-te că spectacolul te împinge spre păcat. Decență, respect, prudență asta trebuie să aveți.

Apoi mare spectacol, tot mai mare spectacol la oficierea căsătoriei. Am văzut nunți de prinți și de șeici cu mare fast și spectacole impresionante și așa vrem să facem și noi. Rochii scumpe scumpe, costume pe măsură, domnișoare de onoare o duzină măcar, toate trase în aceeași țiplă, mâncare în sute de feluri dacă se poate, organizarea impecabilă tot mai adesea făcută de coregrafi, 3-4 fotografi si 2-3 cameramani, limuzine și tone de flori uneori. Sunt grandioase într-adevăr nunțile astăzi, te lasă cu gura căscată și de obicei punctul de reper este: mai  tare ca a lui cutare. Mai mult, mai sus, mai, mai….. STOP. Nu îți cere Dumnezeu așa ceva. Nu îți cere nimeni să te omori financiar și pe tine și pe părinți, nu cere nimeni imensitățile acelea, nu îți cere nimeni să fiți vedete, uitați-vă la statutul vostru, la clasa socială din care sunteți și țineți cont de asta. Fiți decenți și cumpătați.

Mulți și-au alungat prietenii de la nuntă în felul acesta, au alungat rudele că nu și-au permis o masă atât de scumpă, nu și-au permis să își cumpere un costum adecvat pentru spectacolul lor, nu și-au permis să ia parte la show și nu au mai venit. Nu mă dau model că nu sunt dar la nuntă la noi condiția a fost să nu ne dea nimic, am vrut prietenii să fie acolo, am vrut să ne bucurăm cu cei dragi, am vrut să fie cald, prietenesc să nu fie constrângeri să ne putem bucura. Unii nu ne-au ascultat și au dat, dar cei mai mulți nu au dat respectându-ne dorința. Și nu eram bogați să ne permitem o nuntă din care să nu scoatem nimic dar nu ne-am gândit nici o clipă la cât va ieși din urma nunții. Nu era în capul nostru teoria asta cât o să iasă. Acum nunta e investiție, aud de unii care își pot cumpăra mașini și apartamente după nuntă, nu știu dacă e rău sau bine dar spectacolul nu e bun.

Am observat că pe măsură ce crește spectaculozitatea nunții și fastul, cu cât avem nunți mai fastuoase și mai impresionante cu atât parcă scade durata căsătoriei. Știu cupluri care au făcut nunți extraordinar de spectaculoase și au divorțat unii din ei înainte de a putea serba primul an împreună. Durata căsătoriei se pare că este invers proporțională cu spectacolul de la nuntă. Mare grijă să nu transformăm o instituție creată de Dumnezeu să fie ținută în cinste într-un spectacol ieftin pe bani mulți.

Apoi spectacolul afectează și viața de căsătorie de după nuntă. Și începe chiar din ziua de după cu întrebarea cât le-a ieșit? Și cu mândrie apar sume faine pe scenă. Apoi continuă cu luna de miere care din păcate a început să fie ținută tot pentru ceilalți în loc să fie a celor doi. Locația vrea să spulbere cuplurile anterioare, pozele din luna de miere care dezvăluie foarte multe intimități, forme și mușchi (sau slăninuțe) se răspândesc ca fulgerul pe Facebook și strâng sute de like-uri și comentarii siropoase și cu subînțelesuri, doar na, e spectacol cum sa nu dai like. Apoi continuă spectacolul cu mașina cumpărată, cu casa, cu dotările din casă, copiii, etc, etc . Si când se trezesc cei doi în spatele scenei, când reflectoarele deja se pun pe următorul spectacol, când alții sunt actorii cei doi se simt goi, neiubiți, neimportanți, nu găsesc lucruri care să îi unească în afara spectacolului, au fost colegi de scenă și acum se găsesc și colegi de cameră. Apar reproșuri că soțul nu mai produce destui bani ca să poată sta ca familie pe scenă, apar reproșuri că soția nu mai arată ca la nuntă, apar discuții că trebuie schimbată mașina cu una mai tare etc, etc etc. Și drama stă să înceapă, uneori unul din ei consideră că trebuie o altă nuntă doar ca să ajungă iar să se simtă bine. Nu asta vrea Dumnezeu de la căsătorie dragii mei. Nu asta trebuie urmărit. Nu asta e căsătoria.

Prea ne-am lăsat duși de media în extreme, nu sunt împotriva unei nunți frumoase, nu sunt împotriva cadourilor la nuntă, nu sunt împotriva lunii de miere dar nu vă înșelați cu investiții exorbitante. Fiți modești, rezonabili. Fiți realiști, gândiți-vă și la prietenii voștri, la invitații voștri, la părinții voștri. Atât de mult îmi plac nunțile liniștite, modeste, de la care nu plec la 2 noaptea că au dat 10 feluri de mâncare, căsătoriile care au cadrul acela prietenesc, primitor. Căsătoriile la care Dumnezeu este prezent, la care vezi prezența Sa.

Căsătoria este o instituție sacră și așa va rămâne. Nu o denaturați, nu îi afectați sacralitatea că veți avea de a face cu Dumnezeu. Vă închipuiți auzind muzică de Inna în biserică? Așa e că ați considera aceasta un soi de balsfemie? Da, biserica are sacralitatea ei. Vreau să vă spun că și căsătoria e sacră și nu trebuie să devină altfel. Dumnezeu să ne lumineze și pe cei care suntem căsătoriți și pe cei care urmează să vă căsătoriți.

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Comentarii prin Facebook

Leave a Reply