În rai e ca la bunica acasă

Ieri vorbeam cu o familie în vârstă care venise împreună cu nepoțica lor de 9 ani să facă un contract. Părinții fetiței erau în Spania la muncă și stătea cu bunicii. Bunicii au început printre altele să spună cât de multe au realizat copii lor și cât de mult ajutor le oferă ținându-le fetița și am aflat că au casă faină, mașină, o garsonieră deja au cumpărat pentru fetiță și multe alte realizări faine.

Discuția însă s-a dus și spre cele veșnice “nu ai altfel cum unde lucrez eu :)” La care fetița după un timp de ascultat:

  • Nene eu știu cum e în rai!
  • Cum crezi că este? o întreb eu.
  • Ca la bunica acasă.
  • Cum așa?
  • Păi e acolo sigur cineva care te așteaptă când vii. (Recunosc că m-a lăsat cu gura căscată).
  • Și cum mai este?
  • E mereu cald nu e frig ca în casa la noi, e cald ca la bunica, e curat, este ceai cald și Dumnezeu are părul alb și zâmbește ca bunicul.

Am rămas cu toate acestea în mintea mea: E cineva care te așteaptă! e expresia care m-a atins în mod deosebit dar m-a atins și drama ascunsă in spatele realizărilor materiale de excepție.

 

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Leave a Reply