De ce nu iubesc crăciunul

Tre să recunosc , nu am fost de la început așa. Eram unul din aceia care cânta cu gura până la urechi colinde, care colinda 4 zile una după alta prin tăte satele de prin zonă cu tinerii bisericii noastre. Șe știe Cozmeștenii erau tari la colinde mergeam pe jos în satele vecine și oamenii ne primeau tare bucuroși. Pentru mine ca și pentru ceilalți tineri crăciunul era un fel de maraton. Pe 24 seara colinde de la 3 până pe la 3 dimineața, pe 25 biserică dimineața și seara iar după biserică colinde în sat pănă pe la 2 – 3. Pe 26 biserică dimineața și seara apoi Ciohorăni-ul la colindat tot pâna pe la 3 – 4. Pe 27 biserică dimineața și seara apoi Mogoșești-ul la colindat. Pe 27 biserică dimineața și seara apoi Stolniceni-ul la colindat așa că pe 28 eram morț de oboseală.

Da au fost vremuri faine. Gașca de tineri era motorul nostru ne cunoșteam ne apreciam, ne mai și ciondăneam dar ne împăcam. Fetele: Aurora, Magda, Luminița, Olga băteau în chitară până li se înțepenea mâna pe ea apoi făceau schimb, Nelu nu avea înlocuitor îi înghețau mâinile pe clapele acordeonului. Spre dimineață eram înghețați de-a binelea dar trebuie sa colindăm că ne aștepta lumea. A fost fain că s-au legat prietenii, că am comunicat, că am socializat și că aveam un țel comun. Sper ca prieteniile alea vechi să dăinuiască și peste vremurile astea când suntem departe unii de alții.

Deci am fost unu din aceia care au iubit crăciunul și nu cred că acum sunt mai sfânt decât atunci. Nu cred că divorțul meu de crăciun mă face mai sfânt. Știu doar că am trecut la o etapă nouă în viață o etapă în care ”am lepădat ce era copilăresc” și gândesc ”ca un om mare” Nu îi desconsider sau subestimez pe cei care iubesc crăciunul dar pe cei mai mulți dintre ei îi compătimesc.

Nașterea Domnului ar trebui să fie celebrată de oricine dar nu în combinația existentă acum. În încercarea mea de a celebra Nașterea Domnului am ajuns la concluzia că nu pot să o celebrez curat, fără nici o urmă de comercial, tradițional, și păgânesc. Totul este pervertit, murdărit și monetizat. Când auzi colinde publicitare, urări comerciale, când vezi doar roșu și verde înaintea ochilor, când colindele nu mai au nimic despre Cristos în ele, când sărbătoarea devine o competiție iar mâncarea o povară nu poți să mai iubesți crăciunul.

Dumnezeu spune că ”nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea! Isaia 1:13” iar ceea ce trăim astăzi e tocmai o combinație din asta în care cei religioși au scuze să își facă poftele iar cei ce se consideră păcătoși au impresia că îl onorează și îmbunează pe Dumnezeu sărbătorind o așa serbare.

Uitându-mă împrejur mi se face rău la vederea lucrurilor care se întâmplă, nu mai vreau astfel de sărbători, nu mai vreau să iau parte la ele, nu mai vreau să colind și să fiu colindat pentru că tot se amestecă. Vă rog să nu mă înțelegeți greșit însă eu nu mai sărbătoresc crăciunul.

Încerc în inima mea și în casa mea să îmi amintesc de nașterea Domnului Isus care a venit să ne mântuiască, nu voi cânta colinde (cele mai multe au mesaje măcar derutante daca nu lumești) nu voi primi colindători de teama de a nu deveni iopocrit, mă simt penibil să ascult o colindă al cărei mesaj e aiurea de-a dreptul și la urmă să mai spun și ”mulțumesc”, ”vaaaai ce frumos ați cântat!”, nu voi pregăti mâncăruri speciale pentru crăciun și voi încerca doar să mă gândesc la Mântuitorul. Nu știu ce voi medita dar vreau să mă rup de felul acesta de a sărbători.

Da a fost un timp în care iubeam crăciunul și nu îl regret dar acum nu îl mai iubesc. Vă apreciez in schimb pe toți cei care ați colindat împreună cu mine și îmi este dor de voi. Dumnezeu să vă binecuvinteze și să vă dea har.

Apropo: Ce treabă are fesul ăsta cu Nașterea Domnului?

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Abonare

Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare

Mulțumesc de înscriere.

Ceva nu a mers.

Lasă un comentariu