Vulnerabilitatea, câte este de periculoasă?

CHINA-IT-COMPUTER-INTERNET-CENSORSHIP

Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine, şi ceice-mi pândesc viaţa se sfătuiesc între ei, zicând: „L-a părăsit Dumnezeu; urmăriţi-l, puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!” Psalmul 71:10-11

Recent am avut discuţii despre faptul că nu e bine să fii vulnerabil. Discutam cu nişte cunoştinţe referitor la cât de uşor spun eu lucruri despre eşecurile şi greşelile mele altora şi am primit cumva avertismente că e o mare greşeală să spun despre mine că asta mă face vulnerabil. Asta mă face să meditez la ce este vulnerabilitatea, cât de bună sau dăunătoare este? De unde e teama asta de a ne da pe faţă şi eşecurile? Trebuie să fim vulnerabili sau nu? Ce anume ne face vulnerabili?

O temă larg abordată pe această temă e intimitatea pe internet. Nu puţine sunt articolele care recomandă ca pe profilul de facebook să nu pui prea multe poze sau informaţii că te face vulnerabil, alte voci spun că trebuie să ai tot felul de filtre pe calculator care să îţi asigure anonimatul la navigarea pe internet. Până acum am acceptat aceste provocări dar astăzi vreau să le răscolesc puţin. Logica ar fi că dacă cineva vede poze cu tine sau are informaţii despre trecutul tău ar putea să îţi facă ceva rău… folosind acest informaţii împotriva ta în cazul acesta împotriva mea. Nu sunt nici de departe omul care să folosesc facebook-ul la uscat lenjeria intima ci cred că îl folosesc constructiv, util dar şi personal într-o proporţie echilibrată dar nu înţeleg cum ar putea fi folosite aceste informaţii împotriva mea atâta vreme cât eu nu am de ascuns nimic. Probabil un tânăr care a făcut o băută cu prietenii ar fi vulnerabil la o angajare ulterioara dacă aceste poze scapă pe internet, sau o soţie dacă a fost la o petrecere unde soţul vede ceva ce nu i-ar cădea bine deloc, sau un copil pe care taicăsu îl descoperă pe facebook că nu e tocmai sfinţişorul pe care îl are acasă.

Până la urmă vulnerabilitatea e strâns legată de ascunzişurile noastre. Cu cât avem mai multe de ascuns cu atât vulnerabilitatea creşte. Gândesc totuşi că un om care trăieşte curat nu prea are ce să ascundă. Repet nu sunt de acord să scriem pe facebook sau pe alte reţele cănd am plecat de acasă, sau că ne-am certat cu soţia sau mai ştiu eu ce, dar vulnerabilitatea de care se vorbeşte e legată de o falsă siguranţă oferită de internet. Cu astfel de petarde de fapt oamenii se simt în siguranţă când de fapt li se ascund adevăratele pericole. Tradus sună cam aşa: Poti face orice vrei pe internet dar ai grijă să nu afle alţii că atunci devii vulnerabil. Logica e să serveşti din tot ce ţi se pune înainte dar “Faceţi mişcare cel puţin 30 de minute în fiecare zi” Vulnerabilitatea apare când serveşti nu când se află.

Acum revin la ce spuneam la început. Eu nu cred să am eşecuri în viaţă nemărturisite cuiva. Cam tot am spus şi ciudat, am făcut asta tocmai din dorinţa de a nu fi vulnerabil. Hai să vă zic logica. Dacă am privit unde nu trebuie pe stradă, deşi nu sunt genul,  unul din primii paşi de după asta este să spun soţiei despre asta (la mine merge la alţii ar însemna război, torpile, bombe) deci mă fac vulnerabil în instanţa iniţială şi în acelaşi timp mă pun la adăpost şi spiritual şi moral. Nu poate nimeni ulterior să vină să spună soţiei mele că m-a văzut privind la “frumuseţile naturii” că deja ştie, nu aduce nimic nou, nu mă poate şantaja, nu mă poate ţine în şah. Nici Satan nu mă poate pârî lui Dumnezeu măcar că deja eu am adus problema înaintea lui. Cu alte cuvinte nu mai sunt vulnerabil.

E cred că devenim mai vulnerabili cu ficare lucru ascuns din viaţa noastră nu cu cele pe care le descoperim despre noi. David în versetul citat se plânge că vrăşmaşii îl pândeau să îl vadă descoperit ca să îl atace. Adevărata vulnerabilitate e să nu îl ai pe Dumnezeu apărător. David nu avea facebook sau HI5 dar se putea vedea în viaţa lui dacă Dumnezeu îi este alături sau nu. Vrăşmaşii pândeau contul vieţii lui David să afle amănuntul acesta ca să aibă curajul să îl atace. Aceasta e adevărata vulnerabiltate şi pentru noi.

Adevărata vulnerabilitate dragilor este atunci când avem multe lucruri de ascuns. cu cât avem mai multe cu atât devenim mai vulnerabili. Nu vă înşelaţi, internetul nu vă oferă nici un dram de intimitate şi siguranţă aşa că dacă aţi greşit în utilizarea lui, cum am păţit şi eu, un prim pas în a fi mai puţin vulnerabili este să mărturisiţi Domnului şi cuiva de încredere, abia atunci nu mai sunteţi vulnerabili sau mai bine zis sunteţi mai puţin vulnerabili. Când greşiţi cu privirea, cu urechea, cu mâna, cu piciorul, cu mintea dacă vreţi să fiţi mai puţin expuşi mărturisiţi greşeala la Dumnezeu şi la cineva de încredere sau la cel faţă de care aţi greşit dacă este cazul.

Până la urmă de ce este considerat greşit să fim vulnerabili? Probabil că ne construim prea des o altă identitate decât cea pe care o avem în realitate. Fiecăruia dintre noi îi place să scoată în public o identitatea aproape perfectă fără hibe sau imperfecţiuni. Pentru exterior se folosesc minciunile fizice: vopsele, rujuri, farduri, unghii false, lentile de contact şi mult, mult silicon, pentru interior se folosesc tot minciunile fie că sunt directe fie că sunt minciuni prin omisiune. Nu spun nimic despre eşecurile mele pentru că oamenii m-ar vedea aşa cum sunt şi şi-ar schimba părerea despre mine. Ei bine asta ne ţine captivi în spatele unor măşti, devenim nişte actori care nu mai scapă toată viaţa de costumaţia de scenă. E obositor, e frustrant, e enervant să stai tot machiat si în costumul de actor. Nu se merită, Dumnezeu ne cheamă să fim liberi, să putem “zburda” fără zorzoane si tinichele după noi.

Nu, nu vulnerabilitatea prezentată de publicarea vieţii pe facebook e problema reală, adevărata vulnerabilitate e să ai ce să ascunzi, adevărata vulnerabilitate e să fii cu păcatul descoperit. David ştia asta de aceea începe psalmul 32 aşa: Ferice de cel cu fărădelegea iertată, şi de cel cu păcatul acoperit! Asta te scapă de vulnerabilitate nu ascunderea păcatelor.

Eşti şi tu vulnerabil? Te-ar putea descoperi careva cu ascunzişuri? Eu am luat măsuri şi continui să iau. Am mărturisit lui Dumnezeu şi unor alte persoane căderile şi eşecurile. Tu ce faci?

Doamne te rog să ne ajuţi să devenim vulnerabili faţă de tine pentru că tu spui că nu stingi flacăra care pâlpâie şi nici trestia frântă nu o rupi. Ajută-ne să venim cu slăbiciunile noastre la Tine şi să scăpăm de vulnerabilitate să nu mai aibă Satan cu ce să ne pîrască, cu ce să ne acuze. Mulţumim de Sângele Domnului Isus care ne poate spăla de păcat şi ne poate îndreptăţi înaintea Ta.

Psalmi 124:1

De n-ar fi fost Domnul de partea noastră, să spună Israel acum! de n-ar fi fost Domnul de partea noastră, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră, ne-ar fi înghiţit de vii, când li s-a aprins mânia împotriva noastră; ne-ar fi înecat apele, ar fi trecut râurile peste sufletul nostru; ar fi trecut peste sufletul nostru valurile năpraznice.

Binecuvântat să fie Domnul, care nu ne-a dat pradă dinţilor lor! Sufletul ne-a scăpat ca pasărea din laţul păsărarului; laţul s-a rupt, şi noi am scăpat. Ajutorul nostru este în Numele Domnului, care a făcut cerurile şi pământul.

PS: A nu se inţelege că sunt de acord cu publicarea intimităţilor pe internet. Nici că sunt de acord ca facebookul sa fie folosit de copii sau alte aspecte de genul acesta.

Scris de Teofil Gavril (610 articole)

Soţ de Ana şi tată de Timo şi Iosua. Pasionat de consilierea creştină şi calculatoare dar şi de radio pe care abia l-am descoperit.

Website: → File din jurnal

Connect

If you found an error, highlight it and press Shift + E or click here to inform us.

Comentarii

comments

Poți comenta

MAI MULTE Meditări (396 DIN 503 articles)
rasism


„Cuvintele voastre Sunt aspre împotriva Mea, zice Domnul. Şi mai întrebaţi: „Ce-am spus noi împotriva Ta?” Maleahi 3:13 Recunosc că ...

Abonare

direct pe mail

Primeşti toate noutăţile pe adresa te de email.

%d bloggers like this: